Nu uita de tine

Am început să uit importanța pritenilor în viața noastră. De obicei îmi petrec majoritatea zilei în fața unui calculator, prins într-un proiect de arhitectură. Dar azi am stat la povești cu nașu’ și încă un prieten și a fost… soooo goood!

Zilele acestea nu am mai lucrat așa intens, Ștefi are sesiune iar eu am petrecut mai mult timp cu odrasla noastră, Dumitra. E un pic ciudat pentru că eram obișnuit să stau peste 12 ore pe zi la birou și nu puteam să concep că eu voi avea un program de 5-6 ore sau chiar mai puțin.

Cu toate astea nu eram nici fericit că trebuia să stau atât la birou, mai ales că a fost o perioadă foarte stresantă cu proiectele de arhitectură, în timp ce soția și copilul stau singuri acasă.

Nu eram fericit nici când lucram și parcă nu era bine nici când eram acasă pentru că eram toată ziua cu gândul la atelier. Dubios. Plus că nu mai știu să mă relaxez, să mă rup de muncă.

Acesta a fost alt motiv puternic pentru a-mi stabili rutine și a ajunge la o autodisciplină. Vreau să dau 110 % din mine în orice voi face. Fie că sunt la lucru, fie că sunt cu familia sau că stau și mă relaxez.

Odihna și relaxarea pentru un antreprenor la început de drum par lucruri de neatins. E ok să lucrezi mai mult de 8 ore pe zi, dar mă întreb oare ce se întâmplă dacă tu pleci pe drumul antreprenoriatului fără să te gândești la familie sau la odihnă?

Când ne-am căsătorit Ștefi avea 19 ani iar eu parcă aveam 23. Multă lume ne-a spus că facem un lucru greșit, că e mai important să îți faci o carieră și doar apoi să te însori. Ei bine, o cariră nu se face în 2,3 sau 5 ani. Trebuie multă muncă iar cu fiecare promovare vin responsabilități mai mari și muncă mai multă. Asta dacă ești cinstit și nu încerci să înșeli sau să te strecori printre ele.

Dacă tu îți iei startul în viață cu un anume stil, în care primează munca și lași la o parte relațiile, cum vei mai face timp de relații după ce ajungi un manager de top?

Eu cred că și un an doar dacă mai stăteam singur, șansele de a mă căsători ar fi scăzut drastic. Îmi formasem deja anumite rutine și obiceiuri pe care e greu să le schimbi. Mereu am fost o persoană mai independentă și mi-a plăcut să mă descurc singur, iar când am plecat la facultate a fost raiul pe pământ. Libertate maximă, făceam doar ce voiam și doar când voiam.

E greu să îți împarți timpul cu altcineva, iar dacă stai până ajungi să ai cariera pe care ți-o dorești va fi și mai greu. Plus că în viață mai sunt și probleme, poate chiar în carieră vei întâmpina greutăți și atunci va fi bine să ai pe cineva care te ajută să treci peste ele.

Simt că deja am lungit-o prea mult, repede o încheiere. Eu cred că este bine să îți găsești cât de repede echilibrul. Nu te focusa doar pe business și carieră. Ai grijă de sănătatea ta, mai ales de mintea ta. Este ca în avion, prima dată trebuie să îți pui ție masca de oxigen apoi la cel de lângă tine.

Lorand spune la seminariile lui ceva frumos, Afaceri poți să faci câte vrei, o familie o faci doar o dată.

Sper că ai înțeles ceva și nu am bătut câmpii degeaba. Nașii sunt la noi așa că mă grăbesc repede să jucăm un Catan.

Zi cu pace,
Darius

P.S. Mulțumim nașilor de vizită! Vă mai așteptăm! 🙂